pohajal sem vso noč sprejemal stave
znal sem ohraniti vsako kolikor toliko mastno skrivnost
nisem se mogel vrniti na smrtno posteljo
sprejeli so me na Harvardsko gazelo
v pritličje naj bi šel v nogavicah
in tako začel dogodivščino svoje točnosti
Starla Remp moja v očeta preobražena pljuča se niso mogla zadržati
da mi ne bi pridigala o najinem spoštovanja vrednem umetniškem credu
v letu Gospodovem ‘73 ni nihče več prepeval O mio bambino caro
niti ena boleča kopija mene se ni pojavila
nikogar ni zgrabila panika
nekdo bi mi moral naznaniti da me bo ugrabil
odvetniki so nas maščevali na smrt nas je bilo strah
odpirali smo amfiteater ušes naseljevali tarnanja
razmišljali o problemih naših sesalcev
pomiri se Remp postranska ženska me še vedno pozdravlja
iz zasede na obali v ledvični poti
njeno stegno naju gleda z oblakov in midva sanjava
vso noč
kljub temu me je upogibala v mrtvem jezeru
moral sem letati s kavkaškim krilom igrala je na mojo trobento
me silila da sem tekal po železu njenega padca
kdo si sem jo spraševal
v dolgem skrivališču je iz mene legla sinove in hčere
kopal sem se z levi okrog cevi imelo me je da bi zakričal
boš umrla sem jo spraševal
rešila je pod njenimi prsi rastočega polža
njena lenoba je pronicala skozi okno nasmihala se je in potnikom mahala v pozdrav
doživljala je hudo nemirno travmo vsem je govorila dober večer gospod Starla Remp
na jezu je imela nekaj kar mi je šlo na jetra
odtujevala mi je preprosto naključno milino
me silila da sem plaval kriče med bivšimi podlimi ljubeznimi pred vlakom
predlagal sem ji da bi ji organiziral vse postranske medene mesece
da bi pripadal plemenom in domov prinašal plin
vsako stvar sem lahko zapeljal z močjo monsuna in hitrostjo jagode
kometu sem lahko pomagal vstopiti v družbo karkoli sem lahko popravil
užival sem v otipavanju njene podpazduhe na planetu oddaljenem na milijone ulic
bil sem hitrejši saj sem ves čas tekel v nasprotno smer
nisem prenašal trenutka ko ji nisem mogel več lagati
moj lepljivi znoj je pošteno prosil
za pravico vsake kandidatke do solate iz mraza
ne pozabi da sva družina sem jo spraševal
večina od vas me ne pozna dovolj dobro je bledla
uroki so v hrani v vodi sem rekel in si polizal frizuro
verjamem v nestabilnost posteljice
sporočilo ki ga prinašam z njiv dežele Venere
je občuteno dovolj hoteno
brez težav bi lahko postal predsednik
za darilo bi dobil približno mačko in zelo verjetno
uvedel bi nekaj zakonov z breskovo lupino
uvajal bi drastične vizume za postranske ženske
samo moji lasje natrti s šamponom Starla Remp bi lahko
kontrolirali blokado
če dobro pomislim
mi bele proge pomagajo da kričim z zastarelo milino
iz romunščine prevedel Aleš Mustar
flecărisem întreaga seară făcusem nişte pariuri
ştiam să păstrez un secret cât de cât onctuos
nu mă puteam întoarce pe patul de moarte
fusesem admis într-o gazelă la Harvard
urma să cobor la parter în şosete
să-ncep aventura puctualităţii mele
Starla Remp plămânul meu transformat în tată nu înceta
să mă povăţuiască-n legătură cu onorabilul nostru crez artistic
în anul Domnului ‘73 nimeni nu mai cânta O mio bambino caro
n-a apărut nici o copie cât de cât dureroasă de-a mea
nimeni nu mai intra în panică
cineva trebuia totuşi să mă pronunţe să mă răpească
avocaţii ne răzbunau muream de frică
deschideam amfiteatrul urechilor populam tânguiri
ne gândeam la problemele mamiferelor noastre
linişteşte-te Remp femeia colaterală nu ezită să mă salute
în ambuscadă pe chei în calea renală
şoldul ei ne priveşte din nori şi noi o visăm
întreaga noapte
totuşi mă-ncovoia şi-n mortul său lac
cu aripa de caucazian trebuia să zbor
cânta la trompeta mea
şi-n fierul căderii sale mă obliga să alerg
cine eşti o-ntrebam
într-un lung ascunziş aşternea fii şi fiice din mine
făceam bălţi cu lei împrejurul ţevii îmi venea să urlu
o să mori o-ntrebam
salvase un melc pe sub sân îi creştea
lenea ei pătrundea pe fereastră zâmbea călătorilor flecărea din mână
ducea o traumă foarte agitată spunea tuturor noapte bună domnule Starla Remp
avea ceva pe dig care mă scotea din minţi
mă lipsea de graţia mea obişnuită întâmplătoare
mă punea să înot urlând prin fostele iubiri abjecte din faţa trenului
i-am propus să-i organizez toate lunile de miere colaterală
să aparţin unor triburi să duc nişte gaz în casă
orice lucru putea fi sedus cu vigoarea musonului şi rapiditatea căpşunii
puteam ajuta o cometă să intre în societate puteam repara orice
îmi placea să-i pipăi axila pe o planetă aflată la milioane de străzi depărtare
am fost mai rapid pentru că am alergat tot timpul în direcţia opusă
nu suportam clipa când n-o s-o mai mint
sudoarea mea lipicioasă pleda cinstit
pentru dreptul fiecărei candidate la o salată de friguri
nu uita că formăm o familie o-ntrebam
cei mai mulţi dintre voi nu mă cunosc prea bine divaga ea
există nişte vrăji în hrană în apă ziceam îndulcindu-mi freza
am încredere-n instabilitatea placentei
e un mesaj destul de simţit dezirabil adăuga
pe care-l aduc chiar acum din ogoarele ţării Venus
aş fi ajuns preşedinte fără nici o problemă
aş fi primit cadou o pisică aproximativă şi foarte probabil
aş fi rostit nişte legi cu coajă de piersică
instituind vize drastice la femeia colaterală
doar părul meu umezit cu şampon Starla Remp ar fi putut
controla blocada
dacă stau bine să mă gândesc
pânzele albe mă ajută să urlu cu graţie anacronică
